Mărfurile constituie baza comerțului global și sunt cele care formează marile fluxuri și rute comerciale generatoare de prosperitate și cele care asigură satisfacerea unei largi categorii de nevoi umane. Apariția conceptului de marfă a apărut odată cu crearea unui surplus de bunuri pe care oamenii au considerat că le pot schimba pentru altele pentru care exista o nevoie nesatisfăcută.
Marfa constituie, deci, un bun material care poate fi însușit și care poate satisface o nevoie a oamenilor. Conceptul de mărfuri se extinde de la bunurile de primă necesitate (alimente, îmbrăcăminte, combustibili pentru transport sau încălzire, etc.), la bunuri care pot fi considerate ca făcând parte din categoria de lux (electronice, vehicule, bijuterii, etc.) și până la bunuri necesare în domenii diverse de activitate economică (materii prime, materiale, piese necesare diverselor ramuri industriale sau de altă natură).
Mărfurile sunt transportate prin toate modalitățile posibile (terestru, rutier și feroviar, naval, și aerian) și sunt depozitate într-o multitudine de spații aflate în toate zonele de interes de pe Glob, într-o rețea care constituie un mare lanț de aprovizionare, ce poate fi asemănat cu un sistem circulatoriu dacă e sa fie comparat cu lumea biologiei. Acest lanț de aprovizionare înglobează o gamă întreagă de servicii logistice care au rolul esențial de a aduce marfa de la locurile de producție la consumatorul final într-un mod cât mai eficient și mai rapid.
În acest articol vei afla câteva detalii despre diversele categorii de mărfuri și modalitățile în care acestea sunt depozitate și transportate pe parcursul lanțurilor logistice astfel încât să poată satisface nevoile consumatorilor la timp și să creeze valoare prin menținerea și dezvoltarea fluxurilor comerciale globale.
1. Mărfurile la palet și alte metode de ambalare folosite pentru livrarea bunurilor
Fără prezența transportatorilor și a firmelor de curierat, fluxurile logistice și comerciale de pe întreg Globul nu ar putea exista la amploarea pe care au atins-o. Milioane de vehicule, aeronave și vase împreună cu zeci de milioane de angajați fac posibilă livrarea de mărfuri de la un punct la altul în domeniul producție sau comerțului intern și internațional.
Pentru eficientizarea transportului mărfurilor dintr-un punct în altul, fie din locul de producție către locul de consum, fie de la la un comerciant către locul de desfacere sau chiar către consumatorul final prin intermediul curierilor naționali, au fost introduse o serie de invenții și inovații în materie de ambalaje și suporturi. De la amforele antice și de la marile vase din ceramică folosite pentru depozitarea mărfurilor alimentare încă din cele mai vechi timpuri și până la lăzi și butoaie din lemn, iar mai nou cutii din carton sau din metal, mărfurile au fost ambalate în variate modalități care au permis o manipulare mai ușoară și o păstrare în parametri normali pe parcursul transportului și livrării.
Unul dintre elementele cu rol de ambalare și eficientizare a livrărilor interne și internaționale de mărfuri este paletul. Paleții au devenit un veritabil standard în logistica globală odată cu inventarea și popularizarea utilajelor de încărcare și descărcare din gama stivuitoarelor.
Paleții sunt, de fapt, platforme construite, cel mai adesea, din lemn, dar există un trend tot mai accentuat de fabricare a acestora din plastic reciclat sau chiar din metal, acolo unde marfa transportată solicită condiții speciale de rezistență a acestor suporți. Dimensiunile paleților au fost standardizate în funcție de dimensiunea mijloacelor de transport disponibile, astfel că există nu mai puțin de 6 tipuri dimensionale agreate la nivel mondial.
Dimensiunile uzuale ale unui palet de marfă în Europa sunt fie de 1200 mm x 800 mm (acesta fiind cele mai comune dimensiuni, fapt pentru care acest tip de palet a primit și denumirea de „euro-palet”) sau de 1200 mm x 1200 mm. Deoarece paletul este un mod de ambalare esențial al mărfurilor, mai ales în ceea ce privește transportul rutier, dar și în domeniul curieratului internațional și domestic, acesta ține cont practic de eficiența încărcării unei platforme a unui camion cu semiremorcă a cărei dimensiune este, de regulă, de 2.45m în lățime. Astfel, într-un mijloc de transport de tip TIR pot încăpea două rânduri de paleți standard pe o lungime standard a unei semiremorci de 13.60 m.
În același timp, marfa la palet este preferată ca standard de ambalare și din punctul de vedere al depozitelor logistice, deoarece oferă un mod mult simplificat de stivuire și de ocupare a spațiilor de depozitare în hale sau platforme deschise. Europaletii sunt un mod excelent de ambalare nu doar pentru transporturile interne și internaționale cu camioane de mare tonaj, ci și pentru firmele de curierat care asigură servicii rapide de livrare de tip cargo cu flote diverse de vehicule comerciale.
O altă metodă larg răspândită de transport a mărfurilor este cea cu containerele metalice. De fapt, această metodă a devenit un veritabil standard în special în transporturile maritime, dar și în cele feroviare.
Containerele de marfă au dimensiuni standard care, în sistemul internațional de transport, sunt notate în sistemul metric imperial. Astfel, acestea pot fi:
- Containere standard de 20 de picioare (cca 6 m x 2.4 m) cu o capacitate de 22 de tone;
- Containere standard de 40 de picioare (cca 12 m x 2.4 m) cu o capacitate de 26.5 tone;
- Containere Open Top – care nu au acoperiș și pot fi folosite, de exemplu, in transportul de vehicule;
- Containere Reefer – destinate transportului de marfuri refrigerate sau congelate;
- Containere de tip platforma pentru transportul unor piese sau utilaje cu dimensiuni atipice.
2. Mărfurile alimentare și perisabile și importanța acestora în cadrul economiei
Mărfurile alimentare și cele perisabile constituie unul dintre cele mai importante segmente ale întregii cantități de bunuri care circulă în economia globală. Asigurarea hranei zilnice este una dintre nevoile de bază ale oamenilor care, în contextul unei populații tot mai numeroase, ridică un număr considerabil de probleme atât în privința producției dar, mai ales, în ceea ce privește transportul materiilor prime către procesatori și al alimentelor propriu-zise de la aceștia către centrele de desfacere cu amănuntul sau către consumatorii finali.
Problemele ridicate de mărfurile alimentare constau în condițiile speciale pe care acestea le solicită în cadrul transportului și care pot fi legate de asigurarea unei temperaturi controlate, de un timp de livrare foarte scurt sau de condițiile igienico-sanitare de depozitare intermediară sau în magazinele de desfacere.
Mărfurile perisabile pot fi reprezentate atât de alimente, cât și de alte categorii de bunuri (de exemplu, din categoria medicamentelor sau altor produse cu valabilitate limitată în timp) și care solicită condiții speciale de ambalare, manipulare, transport și depozitare.
Mărfurile alimentare care sunt considerate perisabile pot include, într-o enumerare care nu este exhaustivă: carnea, fructele și legumele, aluaturi, peștele, alte categorii de produse destinate consumului uman sau animal. Temperatura controlată, care poate varia de la congelare la refrigerare, trebuie asigurată în cazul acestor tipuri de mărfuri pe întreg parcursul mișcării acestora de-a lungul unui lanț de aprovizionare până la consumatorul final. Este ceea ce, în termenii de specialitate ai logisticii globale, se denumește asigurarea „lanțului rece” al aprovizionării.
Vehiculele de transport s-au adaptat în timp la condițiile impuse de mărfurile alimentare și perisabile prin adoptarea unor carosări și tehnologii de refrigerare/congelare care fac posibile aprovizionările cu alimente din diverse puncte ale Globului, fapt care era considerat o imposibilitate fizică acum doar câteva decenii. Produse care nu pot fi obținute într-o zonă climatică pot fi consumate prin importuri de la mii de kilometri grație existenței lanțului rece logistic.
Echipamentele frigorifice instalate atât în cazul transportului naval pe containere, cât și în cazul transportului rutier sau chiar aerian asigură mediul propice pentru păstrarea calităților fizico-chimice ale mărfurilor alimentare și perisabile pe distanțe lungi și, în esență, menținerea valorii acestora și a gradului de vandabilitate necesar.
3. Mărfurile periculoase și alte categorii de mărfuri nealimentare în contextul transportului de bunuri
O categorie aparte de bunuri care ridică probleme semnificative din punctul de vedere al transportului sau depozitării este reprezentată de mărfurile periculoase, încadrate astfel din cauza gradului ridicat de pericol ce îl pot reprezenta dacă, din diverse cauze, acestea intră în contact cu mediul înconjurător.
Mărfurile periculoase dețin o reglementare specială privitoare atât la transport, cât și la depozitare sau manipulare, reglementare care face obiectul a diverse acorduri în lume. În zona continentului European legislația privitoare la această categorie de bunuri transportată în regim rutier este guvernată de „Acordul European referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase”. Acest acord este cunoscut și sub denumirea simplificată de ADR.
Merită menționat faptul că acordul ADR este unul existent între state și nu există o autoritate centrală, dar controalele privind respectarea normelor impuse se realizează de autoritățile corespunzătoare aparținând fiecărui stat semnatar.
Conform ADR, mărfurile periculoase sunt încadrate într-o serie de clase. În acest moment exista nouă clase ADR, unele dintre acestea conținând și o serie de subclase. Acestea sunt:
- Clasa 1 – compusă din bunuri de natură explozivă care se pot afla sub forma unor substanțe solide sau lichide;
- Clasa 2 – este alcătuită din gaze;
- Clasa 3 – este alcătuită din lichide inflamabile. Cele mai comune exemple din această categorie de mărfuri periculoase sunt motorina și benzina.
- Clasa 4.1 – este alcătuită din mărfuri ce sunt compuse din substanțe solide inflamabile, autoreactive, care au proprietatea de a polimeriza sau din alte substanțe solide explozive desensibilizate;
- Clasa 4.2 – este alcătuită din substanțe predispuse la autoaprindere;
- Clasa 4.3 – privește acele substanțe care, în contact cu apa, produc reacții cu degajare de gaze de natură inflamabilă;
- Clasa 5.1 – privește substanțele oxidante sau comburante;
- Clasa 5.2 – este alcătuită din peroxizi organici;
- Clasa 6.1 – privește acele mărfuri ce au în compunere sau sunt ele însele substanțe toxice;
- Clasa 6.2 – cuprinde substanțele infecțioase;
- Clasa 7 – este alcătuită din materiale radioactive;
- Clasa 8 – privește substanțele corozive;
- Clasa 9 – cuprinde mărfurile și alte substanțe care au un grad de pericol divers.
Este de reținut faptul că ambalajele și recipientele, dar și suprastructura necesară vehiculelor de transport destinate acestor categorii de mărfuri trebuie să fie realizate cu respectarea reglementărilor legale corespunzătoare și ulterior toate acestea trebuie să fie omologate.
În același timp, conducătorii auto care transportă mărfuri periculoase trebuie să fie absolvenți ai unor cursuri speciale de instructaj în baza cărora pot obține un atestat ADR care le dă dreptul de a efectua astfel de activități.
În concluzie, mărfurile reprezintă elementele componente de bază ale sistemului economic global și liantul care asigură funcționarea tuturor activităților umane, în același timp servind rolul de a fi obiectul consumului în vederea satisfacerii nevoilor de bază sau superioare.
